Reteta succesului lui Bolojan: „Cheltuieli mai mici pentru salariile bugetarilor, bani mai multi pentru investitii”

„Reteta Bolojan in administratie” inseamna geografie, patrimoniu, controlul bugetelor, investitii, majoritate in CL sau CJ si, desigur, oameni si strategie, a explicat joi presedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, in cadrul Conferintei „Orase si comunitati. Viziune 2030′, organizata de JumpToSmart.ro si SMARTiCITY.


Ilie Bolojan, care a detinut trei mandate de primar al municipiului Oradea, a raspuns astfel la intrebarea „Ce inseamna Reteta Bolojan in administratie?” adresata de Camelia Spataru, presedinta Asociatiei SMARTiCITY / cofondator JumpToSmart.ro, intr-o scurta discutie pe tema „De ce este Oradea considerat unul dintre orasele cu cea mai eficienta administratie publica din Romania?”.

„Pe noi ne-a ajutat si geografia, pe cei din partea de vest a Romaniei. Pe de o parte, pentru ca deficitul de infrastructura al tarii noastre a facut ca investitiile straine sa se concentreze in principal pe o adancime de cateva sute de kilometri, ceea ce pe cei din zona de vest, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara, pana la Alba Iulia, Sibiu, ne-a ajutat. Si primarii din estul Romaniei ar vrea sa faca parcuri industriale, dar acestea presupun capacitatea de a ajunge la ele. De asemenea, patrimoniul pe care l-am mostenit. Si alte orase ar dori sa-si reabiliteze centrele istorice, dar daca ele au fost demolate si s-au construit blocurile comuniste nu au ce reabilita. Oradea a fost ajutata si de geografie, si de patrimoniu si de alte contexte. Nu exista niste secrete deosebite”, a declarat Bolojan, citat de Agerpres.

Edilul a precizat insa ca ceea ce a facut ca administratia oradeana sa se diferentieze fata de alte zone a fost controlul bugetelor.

„Oradea este administratia-capitala de judet cu cele mai mici cheltuieli de personal pe cap de locuitor din Romania. Oradea nu depaseste nici astazi cheltuielile de personal de 13-14% din totalul veniturilor proprii, ceea ce inseamna bugete de dezvoltare an de an de milioane de euro care se vad in investitii. Este o chestiune importanta”, a spus el.

A urmat accesarea de fonduri europene, a adaugat Bolojan. Faptul ca o echipa de profesionisti a lucrat in permanenta pentru accesarea de fonduri a facut, cumulat, sa existe bugete de investitii din fonduri europene, in ultimele doua perioade de finantare, de peste 500 de milioane de euro, ceea ce a dus la schimbarea la fata a orasului, a mentionat seful CJ.

La intrebarea Cameliei Spataru cum au fost gasiti specialistii in accesarea de fonduri, Bolojan a raspuns ca acestia au fost, majoritar, angajati din primarie.

„Accesarea de fonduri nu presupune doar o echipa de specialisti, care este o conditie necesara, dar nu suficienta. Specialistii au fost din primarie, functionari publici, deci si sistemul public poate livra performanta. Dar pentru a accesa fonduri europene e nevoie de stabilitate in guvernare, ai nevoie de o majoritate stabila in Consiliul Local sau Judetean, indiferent unde esti. Daca nu ai doua treimi, se blocheaza proiectul in tot felul de chichite juridice. Si presupune si curajul de a-ti asuma anumite riscuri, anumite decizii nepopulare, pentru ca trebuie sa faci lucruri care intr-o prima faza nu dau bine, dar trebuie sa treci si peste asta”, a sustinut Bolojan.

In ce priveste reabilitarea fatadelor de la cladirile de patrimoniu din centrul istoric, Ilie Bolojan a explicat ca a fost oferit un pachet de proceduri, cu facilitati, dar au fost si sanctiuni.

„Eu sunt adeptul unui sistem care ii recompenseaza pe cei care sunt buni cetateni si ii descurajeaza pe cei care prin actiunile lor nu contribuie la bunastarea comunitatii. Asta presupune, in domeniul fatadelor, un sistem mixt, in care am si supraimpozitat aceste proprietati cu 500%, dand si amenzi in cascada atunci cand bucati de fatada cadeau si riscau sa-i afecteze pe cei in trecere, dar in acelasi timp venind cu un sistem in compensare prin care li se acorda credite pentru intreaga valoare a reabilitarii, rambursabila in cinci ani, a ratei egale, fara dobanda, fiind scutiti de impozitul pe proprietate cinci ani daca isi reabilitau fatada. Primaria, prin Fundatia de protejare a monumentelor istorice, le realiza proiectele tehnice gratuit, iar pentru cladirile monumente istorice era si o bonificatie, un grant de 20% nerambursabil din valoarea reabilitarii. Acest pachet a contat foarte mult. Dar pentru ca timp de cinci ani legea nu ne-a permis in Romania sa facem supraimpozitari si am acordat numai facilitati, nu s-a intamplat aproape nimic; abia din momentul in care am aplicat sanctiunea de supraimpozitare am avut reactie sociala. Si asta confirma ca oamenii sunt mult mai receptivi daca pierd ceva, decat daca castiga ceva. Teoria economiei comportamentale se valideaza si in administratie. Si oriunde se doreste o reactie sociala, trebuie sa includa si acest capitol, nu putem fugi de el, chiar daca nu e unul popular”, a spus Bolojan.

Conferinta „Orase si comunitati. Viziune 2030′ a reunit, joi, peste 50 de vorbitori, din diverse domenii, in cinci sesiuni. Scopul conferintei a vizat preluarea bunelor practici si in alte orase din tara. Evenimentul face parte din seria dedicata dezvoltarii sustenabile a oraselor din Romania.

Sursa: aktual24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.