A innebunit CCR-ul. Inca o lege PSD-ista, a lui Serban Nicolae, a fost declarata neconstitutionala. Unanimitate de voturi

Curtea Constitutionala a admis miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarile Guvernului si presedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate initiata de senatorul Serban Nicolae. Legea prevede crearea de „paradisuri fiscale” pe insulele din Romania.


„In sedinta din 10 februarie 2021, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor anterior promulgarii, a luat in dezbatere: Sesizarile de neconstitutionalitate formulate de Guvernul Romaniei si, respectiv, de Presedintele Romaniei, referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate. Deliberand, Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, admiterea obiectiilor de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate este neconstitutionala, in ansamblul sau”, arata comunicatul de presa al CCR.

Proiectul de lege adoptat de Parlament pe care s-a pronuntat Curtea miercuri instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, constructiilor edificate pe acestea in scopul dezvoltarii activitatilor economice, al crearii de locuri de munca si al cresterii veniturilor bugetare. Activitatile economice ce se pot autoriza pe terenurile prevazute in lege sunt cele de productie de energie regenerabila, turism, agrement, alimentatie publica, comert cu amanuntul, precum si cele de servicii conexe acestora.

Pe 27 noiembrie 2020, seful statului a sesizat Curtea cu privire la acest act normativ. Legea are in vedere insulele, grindurile si alte suprafete de uscat cu potential de exploatare economica, rezultate prin actiuni sau modificari naturale ale teritoriului ori prin lucrari de amenajare hidrotehnica, fiind exceptate terenurile care intra sub incidenta Legii 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, aminteste news.ro.

„Impunerea acestor derogari de la Codul fiscal este de natura sa determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (5) din Constitutie, necesita, in mod obligatoriu, indicarea sursei de finantare”, argumenteaza seful statului in obiectia de neconstitutionalitate.

„Intrucat cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afecteaza bugetul de stat, invederam faptul ca adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decat dupa solicitarea fisei fiscale Guvernului. In acest sens, instanta constitutionala a stabilit ca, pentru a respecta procedura constitutionala de adoptare a unui act normativ care implica o cheltuiala bugetara, este suficient ca initiatorii actului normativ sa faca dovada ca au solicitat Guvernului fisa financiara. Din analiza parcursului legislativ al legii criticate rezulta ca nu a fost transmisa Guvernului solicitarea de a elabora fisa financiara. (…) Astfel, initiatorul nu a precizat care este impactul bugetar, care sunt minusurile veniturilor bugetare in anul curent si in urmatorii ani si sursele din care se va asigura acoperirea acestora, generate astfel de propunerea legislativa. Insa, potrivit dispozitiilor Legii nr. 500/2002 si ale Legii nr. 69/2010, precum si interpretarii jurisprudentiale, fisa financiara trebuie sa cuprinda, potrivit legii, schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii 4 ani, estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenta deficitul bugetar”, arata sesizarea transmisa de presedintele Iohannis la CCR.




De asemenea, seful statului spune ca odata cu adoptarea legii criticate de catre Camera Deputatilor, Camera decizionala, s-a operat o amendare a textului actului normativ, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut in vedere de initiator si de cel adoptat de Senat, ca prima Camera. Practic, in Camera decizionala s-a adoptat in plus o alta reglementare, fara vreo legatura cu cele adoptate de prima Camera sau cu forma initiatorului.”

Prin urmare, „prima Camera sesizata nu a avut ocazia sa analizeze, sa dezbata si sa hotarasca asupra solutiei legislative nou introduse de Camera decizionala. Apreciem ca, in cazul de fata, Camera Deputatilor a realizat o modificare care, prin ea insasi, este de natura sa determine incalcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este o modificare de conceptie a reglementarii. Astfel, consideram ca, in fapt, noua modificare legislativa este una substantiala, cu consecinte semnificative, ce reprezinta o schimbare radicala de filozofie legislativa, cu efecte asupra regimului juridic aplicabil resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora. Astfel, Legea apelor impune respectarea unor conditii particulare privind protejarea mediului, fiind determinate de caracterul special al acestor suprafete de teren create in mod natural sau artificial, dupa caz. Acest act normativ stabileste ca se supun unor reglementari specifice lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor ori regimului de curgere a acestora. Alaturi de stabilirea resurselor de apa ca fiind resurse strategice de siguranta si securitate nationala, Legea apelor include si modalitatile prin care se stabilesc procedurile si normele metodologice referitoare la delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apa cadastrale interioare ale Romaniei, a fluviului Dunarea cu bratele, insulele si ostroavele sale, a zonei aferente Administratiei Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii» cu insulele si ostroavele aferente, precum si a lacurilor care apartin domeniului public al statului, respectiv a zonelor de protectie aferente acestora. Prin urmare, orice lucrari, constructii sau instalatii aferente, inclusiv cele de amenajare de agrement, pe respectivele terenuri urmeaza regimul juridic stabilit de Legea apelor, deoarece sunt de natura sa produca efecte importante asupra mediului in general. De aceea, orice schimbare legislativa ce tine de exploatarea acestor terenuri reprezinta o interventie cu impact semnificativ asupra regimului juridic al resurselor de apa”, mai sustine Iohannis.

Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputatilor a adoptat decizional proiectul de lege initiat de senatorul Serban Nicolae in decembrie 2019 privind unele masuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, constructii edificate pe acestea si anumitor activitati economice autorizate.

Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri si alte suprafete de uscat cu o suprafata mai mare de 35 de hectare cu potential de exploatare economica rezultate prin actiuni sau modificari naturale ale teritoriului ori prin lucrari de amenajare hidrotehnica. Regimul derogatoriu se aplica si unor parti din terenurile a caror suprafata nu este mai mica de 10 hectare”, arata proiectul de lege.

De asemenea, regimul fiscal derogatoriu prevazut de prezenta lege se aplica, in mod corespunzator, si constructiilor civile edificate pe terenurile reglementate de actul normativ, daca sunt utilizate pentru activitatile de productie de energie regenerabila, turism, agrement, alimentatie publica, comert cu amanuntul.

Activitatile economice ce se pot autoriza pe terenurile prevazute in lege sunt cele de productie de energie regenerabila, turism, agrement, alimentatie publica, comert cu amanuntul, precum si cele de servicii conexe acestora.

„Pentru constructiile si activitatile economice prevazute de prezenta lege, taxele si impozitele locale calculate si datorate potrivit dispozitiilor Titlului IX – Impozite si taxe locale din Codul fiscal, se reduc cu 50%”, mai arata initiativa legislativa adoptata de catre deputati.

Totodata, unitatile administrativ-teritoriale vor concesiona suprafetele disponibile din aceste terenuri exclusiv pentru aceste activitati economice.

La solicitarea unitatilor administrativ – teritoriale, in termen de 90 de zile de la primirea solicitarii, Guvernul identifica terenurile susceptibile de a fi incluse in categoria celor descrise si asigura intrarea acestora in domeniul public al statului si administrarea unitatilor administrativ-teritoriale corespunzatoare, mai indica sursa citata.

Sursa: aktual24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.