UE expulzează trei diplomaţi ruşi ca răspuns la o acţiune similară a Moscovei

Josep Borell
Josep Borell (KENZO TRIBOUILLARD/AFP via Getty Images)


Germania, Polonia şi Suedia au expulzat trei diplomaţi ruşi dând un răspuns coordonat, pe 8 februarie, expulzării a trei diplomaţi ai Uniunii Europene de către Rusia în timp ce şeful politicii externe a UE, Joseph Borell, se afla în vizită la Moscova săptămâna trecută.


Expulzările subliniază volatilitatea relaţiilor est-vest şi o eroziune a încrederii în rândul foştilor inamici ai războiului rece. Occidentul acuză Moscova că încearcă să îl destabilizeze, iar Kremlinul respinge cererile Europei, pe care le consideră o intervenţie străină în treburile interne.

Relaţiile dintre blocul european şi Moscova s-au înrăutăţit dramatic în ultimele luni, după incidentul Navalnîi, când cunoscutul opozant rus a acuzat deteriorarea dramatică a stării de sănătate la bordul unui zbor. Navalnîi a ajuns în Germania, care a confirmat acuzaţiile făcute de colaboratorii lui în ceea ce priveşte otrăvirea lui cu noviciok, implicând Kremlinul.

Deşi nu a expus dovezi în acest sens, Germania, prin cancelarul Angela Merkel şi ministrul de Externe, Heiko Maas, au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceapă o anchetă asupra incidentului, lucru pe care Kremlinul l-a refuzat.

În urma arestării lui Navalnîi imediat la întoarcerea sa în Rusia, şeful diplomaţiei europene, Joseph Borell, a efectuat o vizită la Moscova, pentru a încerca să detensioneze relaţia. Cu toate acestea, Rusia a trimis un mesaj clar blocului, efectuând expulzări ale unor diplomaţi europeni chiar în timpul vizitei.

Borrell a spus că a aflat de expulzări prin intermediul reţelelor sociale în timp ce discuta cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la Moscova pe 5 februarie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, pe 8 februarie, că îndepărtarea diplomaţilor din Germania, Polonia şi Suedia, pe care Moscova i-a acuzat de participare la protestele organizate luna trecută pentru susţinerea lui Navalnîi, a avut loc cu o zi înaintea vizitei lui Borrell.

Ministerul de Externe al Germaniei, într-o declaraţie cu privire la expulzarea unui diplomat rus, a declarat că diplomatul german demis de Moscova „doar îşi îndeplineşte sarcina de a raporta de la faţa locului în mod legal”.

Ministerul de Externe al Poloniei a declarat că a ordonat unui membru al consulatului Rusiei din oraşul Poznan să plece „în conformitate cu principiul reciprocităţii şi în coordonare cu Germania şi Suedia”.

Ministrul suedez de Externe, Ann Linde, a declarat că acţiunea guvernului de la Stockholm a fost un „răspuns clar la decizia inacceptabilă [rusă] de a expulza un diplomat suedez care îşi îndeplinea doar atribuţiile”.

Ministerul de Externe rus a declarat că acţiunea ţărilor UE împotriva diplomaţilor săi este „nejustificată şi neprietenoasă”, a raportat agenţia de ştiri Interfax.

Apel ignorat, afirmă Borrell

Într-un mesaj postat la sfârşitul zilei de 7 februarie, Borrell a spus că pledoariile sale adresate Rusiei de a opri expulzările au fost ignorate.

Riho Terras, fost şef al apărării din Estonia, acum parlamentar al UE, a început o campanie care cere demisia lui Borrell.

Dar Comisia Europeană a declarat că nu regretă faptul că Borrell a efectuat prima sa călătorie la Moscova în calitate de coordonator al politicii externe a UE, deoarece Rusia se îndrepta spre o confruntare pe care Borrell a încercat să o evite.

„Vizita a fost necesară. Nu renunţi la o călătorie deoarece pare dificilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, la Bruxelles. „O vizită nu este un succes sau un eşec pe baza a ceea ce se întâmplă într-un anumit moment.”


Pe de altă parte, Peskov a declarat reporterilor că oficialii ruşi „nu au fost iniţiatorii prăbuşirii relaţiilor”.

Pe 9 februarie, Borell se va adresa Parlamentului European, care a cerut sancţiuni, respectiv oprirea finalizării proiectului Nord Stream 2 între Rusia şi Germania.

Unele state UE cer acum intensificarea sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, au afirmat doi diplomaţi.

Polonia a convocat un apel video de două ore cu statele UE pe 8 februarie, la care s-au alăturat trimişi din Marea Britanie, Statele Unite, Canada şi Ucraina, precum şi doi aliaţi ai lui Navalnîi – Vladimir Aşurkov şi Leonid Volkov – pentru a discuta politica privind Rusia, inclusiv sancţiunile.

„Deconectarea” estului de vest

În timpul vizitei lui Borrell în Rusia, acesta a susţinut o conferinţă de presă împreună cu ministrul rus de Externe, la care Lavrov a descris UE drept „un partener de încredere”, iar spaniolul a lăudat vaccinul rusesc COVID-19.

Borrell a mers la Moscova pentru a solicita eliberarea lui Navalnîi şi pentru a încerca să relanseze relaţiile UE-Rusia. Dar, în postarea sa pe blog din 7 februarie, a spus că respectiva conferinţă de presă din 5 februarie a fost „organizată în mod agresiv”, iar vizita a fost „foarte complicată”.

„Rusia se deconectează progresiv de Europa şi priveşte valorile democratice ca pe o ameninţare existenţială”, a scris Borrell. „Statele membre vor trebui să decidă următorii paşi şi aceştia ar putea include sancţiuni”.

Miniştrii de externe ai UE vor discuta despre Rusia pe 22 februarie.

Occidentul a impus sancţiuni asupra Rusiei după ce a anexat Crimeea în 2014. Cu toate acestea, poziţia Kremlinului de furnizor important de energie, şi apropierea cancelarului german şi a preşedintelui francez de Kremlin face ca relaţia dintre blocul european şi Moscova să fie complexă.

Sursa: epochtimes-romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.